Despre minele meu
Bună dimineaţa tuturor, noapte bună tuturor. Nu aţi nimerit bine, dar nici n-aţi nimerit greşit.
Cei care mă cunosc îndeajuns de mult rîd deja că şi-a făcut “Savitescul” blog. Cei care nu mă cunosc decît ca “dom’ profesor” or să rîdă oricum. Au şi motive, ar spune răutăcioşii… Şi asta pentru că blogul e, de-un bit încoace, mama priapismului electronic. Cu această penibilă ocazie, nu am de gînd să-l invoc nici pe Freud (sînt alţii cărora le dau libertatea de a se chinui inutil să-l citeze), nici pe Carol al II-lea (sînt şi aici unii indivizi cu vocaţie de “fîlfîici”), nici măcar pe Aristotel (“hehe, ştim noi la ce te gîndeşti”, mi-ar şopti foarte bunii mei camarazi de arme).
Drept urmare, NU veţi găsi, aici:
- CV-ul MEU – am aroganţa de a pretinde că hîrtiuţa aia încă se scrie “de la sine”,
- poze cu MINE şi cu AI MEI – revin la Carol Şerparul sau la Freud, pentru precizări?
- poze cu studenţi, colegi, camarazi, duşmani (eh…, mă mai gîndesc)
şi altele asemenea.
Nu veţi “vedea” un nou blogger care-şi scîrţîie afon realizările de moment, care se chinuie să devină Regele Cabotinilor Virtuali.
Cum vă spuneam, nu aţi nimerit bine, dar nici n-aţi nimerit greşit.
Salut pe aceasta cale aparitia – de prea mult timp asteptata – a acestui blog!
no, bine, da’ sa scrii. florin
Draga Alex,
iata ca insir citeva cuvinte pe care oricum ti le puteam spune la telefon (in cele 1000 de minute gratuite la dispozitie) sau la o cafea. Care va sa zica, un blog asteptat (zice Catalanus) si o rugaminte cu iz de responsabilizare (de la Florin). Belicos cum te stiu, ne prezinti un “anti-blog”. Belicos cum ma stiu, am sa te urmaresc indeaproape. Postari fericite!
rusine, domnule savitescu, rusine!
da sa nu mai scrii dumneata atita vreme…?
Salut Alex,
Numele meu corect este ISARI, dar probabil, din cauza defectului de vedere ai mai pus un “e”. Te felicit pentru alaturarea pe care ai facut-o numelui meu (sic) cu cel al lui Dan Diaconescu; numai ca, eu provin dintr-o familie cu radacini grecesti (Isari-sat in Grecia, fondat acum 4000 de ani), dar nicidecum dezrobit, de Alexandru Ioan Cuza.
Mulţumesc pentru ironia fină, ochelariştii au acest defect al aproximării lucrurilor ce par, cîteodată, mai aproape (sau mai departe) decît sînt ele în realitate. De exemplu, situaţia uşor confuză (şi concavă) în care se regăsesc în reply-uri la texte de arhivă (am scotocit mult să aflu că articolul în cauză era din 2006) şi în abordări directe ca venind din partea unei vechi cunoştinţe (unul dintre bunii mei prieteni are la rîndu-i origini greceşti, să fie asta o explicaţie…)
Cît despre cele scrise de mine , am socotit întotdeauna că personajul Dan Diaconescu poate fi uşor înnobilat (şi mobilat, în unele situaţii) de comparaţia cu oricare alt “romantic” al televiziunilor din ţara noastră lată.
Cu speranţa că situaţia nu este tragică, ci, poate, cel mult!, tragicomică,
Alex Savitescu
Draga Alex,
Din pacate, in Romania, toata lumea se pricepe la televiziune, sport si agricultura; cum ultimile doua indeletniciri de pe vremea grecilor au disparut cu desavarsire de pe mioriticul plai- ramane doar ecranul 4:3, caci 16:9 va mai astepta mult si bine, datorita situatie economice- asa ca, nu ma mira aceasta noua meserie de analist care se desfasoara cu o incisivitate diabolica. In primul rand, emisiunile facut de mine, la TeleM, erau de maximum o ora- Problemele orasului- si asta doar o data pe saptamana; in timp ce, Dan Diaconescu, oboseste telespectatorul cu emisiuni maraton, in fiecare seara, pana la patru dimineata (vezi poantele lui Buzdugan) si trateaza cele mai “imbecile” subiecte. Cu “Problemele orasului” se mai rezolvau dintre neajunsurile celor care telefonau si vorbeau cu primarul; deci, nota bene. Cat despre vedere, la varsta mea, ochelarii sunt utili, si ii folosesc zilnic, chiar si acum, cand iti scriu. Din pacate, constat superficialitatea care ramane o caracteristica a natiei dintre Carpati si Mare, meteahna dobandita, mai cu seama de la fanarioti, care erau tot greci, si pe care un mare psiholog roman(cel mai mare) Constantin Radulescu-Motru, o prezinta mai bine ca nimeni altul (vezi politica, “vedetele”, Becali, Basescu, etc).
Sa aud, de tine, numai de bine, si iti urez un an 2009 cu multe impliniri.
Ticu Isari
PS daca am gresit vreo litera sau vreun cuvant, vederea bat-o vina!